bolnav de inima

[daisy]

Cand au fost caldurile alea mari in iulie Daos s-a simtit foarte rau si am ajuns cu el la cardiolog si am aflat ca are inima foarte mare. Asa s-a nascut si noi nu am stiut nimic pana acum ! Acum este mai bine dar nu are voie sa faca efort, nu are voie sa alerge prea mult, nu-l mai pot duce la catei pentru ca oboseste foarte repede. Acum a mai patit ceva: tot din cauza inimii care nu functioneaza cum trebuie i s-a adunat mult lichid in abdomen si trebuie sa ia diuretice pt a elimina din el. Duminica ne ducem din nou la control cu el. Mi se rupe sufletul cand il vad ca dupa o jumate de ora de plimbare la pas este terminat. Si nu are decat 1 an, pe 10 septembrie l-a implinit. Ar vrea si el sa se joace, mai vine cu jucariile la noi dar trebuie sa-l temperam mereu ca sa nu se oboseasca prea mult. Doctorul ne-a spus ca cei care au avut afectiuni similare nu au trait mai mult de 3,4 ani. Eu sper ca el sa fie exceptia care intareste regula. As vrea sa stiu daca mai sunt printre voi persoane care au sau au avut catelul bolnav de inima ? :'(

[razvan]

Din fericire nu am avut/ nu am caini bolnavi de inima.
Este adevarat, nu trebuie sa faca efort prelungit.
Fiind o boala destul de grava ar fi bine sa asculti de sfaturile medicului, eventual poti sa mai consulti si un alt mediac, pentru a auzi si alta parere.

[Cristina]

Imi pare sincer rau pentru catelusul vostru. Imi dau seama ce greu trebuie sa va fie ca nu puteti sa sa-l lasati sa se joace in voie, mai ales ca are si o varsta la care normal numai la joaca ii sta mintea. Nu va pot recomanda nimic, insa va doresc sa treceti cat mai usor si daca e posibil, cat mai repede peste aceasta incercare. Oferiti-i cat mai multa atentie, mangâiati-l, vorbiţi cu el mai mult, ca să simtă că-i sunteţi alături.
Succes.

[daisy]

Va multumesc pt gandurile voastre, ma ajuta sa stiu ca sunt si persoane care inteleg cat poti suferi pt un catel. Daos este sufletul meu, nu credeam ca am sa ma mai pot atasa atat de mult de un caine dupa ce mi-a murit catelul pe care-l aveam de la 10 ani si care a fost prietenul meu timp de 18 ani. Atunci, dupa ce a murit, am zis ca nu mai imi trebuie niciodata un caine pentru ca nu mai vroiam sa sufar. Dar cand a implinit fiul meu 18 ani am decis sa-i implinesc dorinta si sa-i iau un caine. Stiam ca el il va iubi foarte mult dar nu credeam ca eu am sa il iubesc atat de mult ! De cand am aflat ca e bolnav l-am rasfatat cu totii. Am inteles ca aici nu se fac transplanturi de inima, asa ca nu ne ramane altceva de facut decat sa-i facem tratamentul prescris de cardiolog si sa ne rugam la Dumnezeu sa fie bine cat mai mult timp de acum incolo.

[Ariana]

Imi pare foarte rau pentru situatia in care se afla Daos.Afectiunile cardiace la caini sunt destul de frecvente,mai frecvente decat ne-am da seama.Sfaturile nu-si prea au rostul.In cadrul tratamentului...ameliorarea ascitei(lichidul din  cavitatea abdominala)cred ca ii administrati Furosemid-de uz uman.Am auzit ca a aparut un medicament(tot de uz uman),diuretic,mult mai bun mai ales prin faptul ca nu elimina mineralele din organism dar banuiesc ca mai are si alte avantaje.Nu stiu cum ii zice dar puteti intreba medicul daca a auzit de el si daca e bun.Bucurati-va de el si aratati-i toata dragostea voastra.

[dsh]

OF! TARE GREU!
VIATA CAT MAI LUNGA LUI DAOS!

[Cristina]

Cum se simte Daos? Am intrebat ca am vazut ca te interesezi de dresaj. Inseamna ca se simte mai bine acum?

[daisy]

Multumesc pt intrebare ! Ma interesez de dresaj, dar nu pt Daos, ci pt Amon, puiul de golden retriever pe care i l-am luat fetei mele asta vara. Daos nu este mai bine, ne ducem la o saptamana cu el sa-i scoata lichidul din abdomen care din pacate se aduna foarte repede. Nu mananca, in fiecare zi incerc sa-i dau altceva de mancare, dar ce zic in fiecare zi, de mai multe ori pe zi incerc sa-i dau altceva, doar, doar o manca. Mi-a explicat cardiologul ca acest lucru se intampla pt ca avand mereu lichidul ala in burta, are senzatie de satul si de aceea nu mananca. Problema este ca el nu reactioneaza la tratament, i l-a schimbat ultima oara cand am fost la cardiolog, ii dau acum, pe langa vitaminele pe care le lua pana acum si unele cu toata gama de B-uri, dar, din pacate, nu pot sa spun ca se vede vreo ameliorare. Daca va continua sa nu manance, sansele lui de supravietuire sunt f. mici. Mi-a spus medicul ca nu stie daca va prinde Anul Nou. Asta mi-a spus cardiologul. Medicul la care merg sa-i scoata lichidul a vorbit cu fiul meu si i-a spus sa se gandeasca foarte serios la eutanasie. Dar nu poate, si nici eu nu pot, pt ca il vad ca el nu vrea sa moara, el vrea sa traiasca, sa se joace. In zilele cand e mai bine, si mai ales cand este cu fiul meu, incearca sa se joace, vine cu cate o jucarie la el..... Ce sa-ti spun, ne termina pe toti....Mi se rupe sufletul cand il vad asa si tot sper, tot sper.... Mama zice ca ar trebui sa ne gandim totusi la eutanasiere, dar, cum am mai spus-o si mai devreme, nu pot. Cam asta este cu Daos si ma bucur ca m-ai intrebat !

[Cristina]

Sincer ma doare sufletul sa aud de suferinta voastra.
Cand am vazut ca ai intrebat de dresaj chiar m-am gandit ca Daos s-a facut bine, si diagnosticul pus de medic a fost gresit.
Nici nu stiu ce sa zic...
Este greu. Faptul ca luptati cu boala si nu vreti sa recurgeti la eutanasiere, poate altii m-ar contrazice, dar eu zic ca e o dovada de curaj si de loialitate. Si cainele merita din partea noastra o astfel de atitudine.
Va doresc SANATATE.

[razvan]

Este cumpli ce vi se intampla !
Va doresc si eu sanatate, si multa putere de lupta cu boala si din partea voastra si din partea cainelui !!

[daisy]

Va multumesc tuturor pt faptul ca sunteti alaturi de noi ! Conteaza foarte mult sa stii ca sunt oameni care te inteleg, pt ca foarte multi nu sunt capabili sa inteleaga cum de te poate afecta atat soarta unui caine. Eu sper in continuare si de fiecare data cand reusim sa-l facem sa manance ceva (ieri si alataieri chiar a mancat destul de bine) mi se umple sufletul de bucurie si de incredere ca va reusi sa se puna pe picioare. Sunt constienta ca de boala de inima nu se poate vindeca, dar cred cu putere ca daca va incepe sa manance si nu va mai fi atat de slab, va reusi s-o mai duca inca mult timp de acum inainte. Noi il iubim foarte mult cu toate ca este foarte greu sa ne obisnuim cu el asa, cand stim cat de vesel si de jucaus era inainte....

[mirela]

 ce cumplit !...imi imaginez ce se petrece in sufletul vostru ...trist...n-am cuvinte,nu-mi ramane sa spun decat : D-zeu sa aiba mila de el !