Voi ce parere aveti?

[mirela]

 Exact astazi se implinesc 4 saptamani de cand nu-l mai avem pe Athos,un pui de ciobanesc german de exceptie,in varsta de 6 luni pe care am facut marea greseala sa-l dam la o alta familie ce locuieste la curte in speranta ca-i va fi mult mai bine acolo decat cu mine si cu logodnicul meu care locuim intr-un apartament.A doua zi,regretand gestul nostru necugetat si cu ochii umflati de plans ne-am dus dupa el,sa-l luam acasa, insa spre nefericirea noastra a fugit din curtea celor carora l-am dat.L-am cautat toata ziua,am dat anunturi la primarie si in zona in care a disparut insa fara nici un rezultat.Sunt constienta ca la varsta lui nu are cum sa gaseasca singur drumul spre casa mai ales ca locuim in alt judet.Mai sunt oare sperante sa-l gasim ? Nu putem sa ne iertam pt. ceea ce am facut,consider ca e cea mai mare greseala a vietii mele,zi si noapte ne gandim daca e flamand,daca-i este frig,daca e batut,chinuit?! :'( :'( :'( :'( :'(
 Acum avem un nou membru in familie,are doar 2 luni si-l cheama Ares.Spre deosebire de celalalt ,acesta e cu "facultate " cum ne place noua sa spunem ,adica cu pedegree.Il iubim enorm de mult si orice s-ar intampla am jurat ca acesta nu va mai pleca din familie.Dar cu toate astea nu avem sufletele impacate,ne dorim cu disperare sa-l gasim pe Athos !
 Voi ce parere aveti...mai sunt sperante sau poate ca cei carora l-am dat n-au mai vrut sa ni-l dea inapoiÂ

[razvan]

Voi ce parere aveti...mai sunt sperante sau poate ca cei carora l-am dat n-au mai vrut sa ni-l dea inapoi 

Dupa 4 saptamani, mai ales ca locuiti in alt oras, sunt putine sanse sa-l mai gasiti, din pacate
Nu va ramane decat sa nu repetati aceiasi greseala cu noul puiut (sa va traiasca, si asteptam poze cu el)
Sunt destui pe aici care cresc ciobanesti germani in apartament, cu niste reguli minime de educatie, nu este nici o problema de adaptare.

[sersoft]

Putin probabil sa se intoarca singur. Sansele sunt aproape nule, fiind luat de foarte putin timp si neavand cum sa se acomodeze cu noul loc. Inapoi la voi, e la fel de putin probabil sa se intoarca, la o distanta asa de mare, fara sa recunoasca imprejurimile si traseul, fiind si destul de mic.  Nu va ramane decat sa va duceti si sa il cautati pe strazi sau mai stiu eu pe unde prin orasul respctiv. Iar in ce priveste supozitia ca respectivii nu au vrut sa vi-l mai dea, nu puteti sa le faceti o vizita surpriza sa vedeti daca il mai au ?
Si mai am si eu o intrebare: de ce l-ati mai luat daca nu voiati sa il cresteti la bloc ? Si de ce l-ati mai luat pe asta de acum daca v-a fost greu in apartament cu primul si l-ati dat ?

[mirela]

 L-am luat pt.ca a fost un vis din copilarie care nu s-a putut realiza la vremea respectiva datorita faptului ca desi parintii mei iubesc si ei cainii nu au fost de acord cu ideea de a tine un caine de talie mare intr-un apartament.Primul lucru pe care l-am facut cand m-am mutat impreuna cu logodnicul meu a fost acela de a-mi implini visul,de a avea un ciobanesc german.L-am dat impotriva vointei mele si cand spun 'impotriva' nu exagerez deloc fiindca exact asa s-a intamplat.Datorita discutiilor pe care le aveam cu familia si datorita reprosurilor din partea logodnicului meu care nu a putut sa faca deosebire intre afectiunea mea pt caine si cea pe care o am pt.el ,am luat decizia de a renunta la caine,decizie pe care in final a regretat-o toata lumea,inclusiv cei care au fost impotriva.Vazandu-ma toti cat de mult am suferit,am plecat sa-l aducem inapoi pe Athos fapt care nu a putut fi realizat.L-am cautat o zi intreaga pe strazi dar in zadar.Pe drumul de intoarcere am plans tot timpul,asa ca in momentul in care am ajuns acasa,primul lucru pe care l-am facut a fost acela de a-mi lua un alt caine,asa l-am luat pe Ares,seara la ora 9.De data aceasta toata lumea a fost de acord cu ideea mea si toata lumea il iubeste neconditionat,fara sa existe discutii si reprosuri.Cam asta e toata istoria pe scurt.

[sersoft]

Pacat ca a trebuit sa pierdeti un caine pentru a ajunge toata lumea la un consens. Oricum, e bine ca a-ti tras niste invataminte.
A-ti lua un caine nu e acelas lucru cu a lua o jucarie de plus. Trebuie sa sti la ce sa te astepti pe viitor si ce presupune cresterea, educarea si intretinerea unui caine.

Multi nu inteleg chestiile astea, isi cumpara "o jucarie" draguta si pufoasa, si sunt surprinsi cand observa cum se transforma intr-o namila de 40-50 de kg. De multe ori incearca sa scape de el, sau il pastreaza, desi habar nu au ce presupune chestia asta (de multe ori se achizitioneaza rase cu potential agresiv : rottweiler, amstaff, acum am vazut - cel putin la mine in oras - ca sunt la moda ciobanestii caucazieni ) si apare vre-un titlu mare prin ziare cu bestiile ucigase care ataca oameni. bleah 
Nu ma intelege gresit, nu te asociez pe tine cu aceast caz, dar mi-am permis sa fac o paranteza cu o situatie des intalnita.

[mirela]

 Mda,nu te contrazic.Cand l-am luat nu mi-am imaginat ca-mi va fi atat de greu,mi-a ros de la mobila,la papuci si haine,haine pe care nu apucasem sa le imbrac nici macar o data asa ca am ajuns sa-mi lipesc usile de la dulap cu benzi adezive.De spalat sa nu mai spun cat am spalat dupa el.Cu multa rabdare si in timp am reusit insa sa-i fac dresajul de disciplina si ajunsese sa fie ascultator,tocmai pt.asta mi-a fost atat de ciuda ca l-am dat gata educat la cineva strain care nu s-a chinuit nici macar 1 min. cu el si pe langa asta am investit si o groaza de bani in el,l-am tinut numai cu manacre de calitate-Proplan pupyy large brand,vitamine,calciu...etc...in concediu l-am lasat la o pensiune canina unde am platit 4 euro / zi...si multe altele dar familia n-a vrut sa-mi inteleaga pasiunea asta nebuna pt. caini si in special pt. rasa asta deosebita a ciobanestilor germani. Dar  cum spui si tu,bine ca am invatat toti ceva din experienta asta trista...
Totul e bine cand se termina cu bine !