Probleme de sanatate
S-a constatat ca selecţia intensiva a unei rase fie ea rasa de oi, cai sau câini duce, fara îndoiala, la creşterea performanţelor acelei rase, dar are şi inerente "efecte secundare", datorate, în primul rând, consangvinizarilor strânse, practicate mai recent sau în trecut (caci fara consangvinizare nu se poate vorbi, cu adevarat, despre selecţie). Una dintre primele consecinţe ale consangvinizarii este scaderea raspunsului sistemului imunitar în perioada "copilariei".
Din acest motiv, daca nu se respecta un program strict de vaccinari, bolile virale (în special parvoviroza şi coronaviroza) fac ravagii în efectivele puilor de Ciobanesc German. Dar, odata trecut de aceasta perioada critica, Ciobanescul German devine un adult sportiv, cu mare capacitate de efort, foarte rezistent la intemperii şi având o speranţa medie de viaţa de 12-15 ani.
În ceea ce priveşte maladiile ereditare, principala problema a rasei este displazia coxo-femurala, careia, fapt constatat recent, i se adauga şi maladia cotului. Pentru controlul şi depistarea cazurilor de displazie de şold, SV a impus, de mai mulţi ani, testul specific ca punct obligatoriu în acordarea dreptului de reproducţie.
Pornind de la evaluarea gradului de displazie, incidenţa cazurilor se reduce nu numai prin eliminarea de la reproducţie a exemplarelor afectate important, ci şi prin alegerea judicioasa a partenerilor de monta. Astfel, de curând, Clubul german a introdus un parametru a carui denumire se poate traduce prin Coeficient de transmitere.
Acest numar se calculeaza cu ajutorul unei formule extrem de complexe şi, deocamdata, se aplica (se impune) doar pentru evaluarea riscului de transmitere a displaziei coxo-femurale. Numarul acesta se calculeaza (şi se publica) lunar pentru fiecare reproducator în parte, coeficientul mediu pe rasa fiind 100. În funcţie de valoarea comunicata în fiecare luna, este interzisa împerecherea a doua exemplare daca, în acel moment, suma coeficienţilor lor este mai mare de 200.
În privinţa maladiei cotului, SV a introdus, de circa un an, obligativitatea efectuarii testului specific. Şi sindromul dilataţie-torsiune de stomac este o afecţiune cu potenţial crescut de incidenţa în cadrul rasei (ca, de altfel, în cazul tuturor raselor de talie medie şi mare), dar poate fi evitat foarte uşor prin administrarea de hrana adecvata, distribuita în doua mese zilnice, urmate de o perioada de repaus.
Sursa:
www.apropo.ro