Poezie

[hano]

M-am intalnit cu Iarna la Predeal...
Era-mbracata ca si-acum un an,
Cu aceeasi alba rochie de bal,
Pastrata vara sus, pe Caraiman...
Calatoream spre tara unde cresc
Smochine, portocale si lamai...
Eram intr-un compartiment de clasa I,
Cu geamul mat, pietrificat de ger,
Si canapeaua rosie de plus,
Sub care fredona-n calorifer,
Sensibil ca o coarda sub arcus,
Un vag susur de samovar rusesc...
Si-am coborat in gara, pe peron,
Sa schimb cu Iarna cateva cuvinte...
Venea din Nord,
Venea din Rosmersholm —
Din patria lui Ibsen si Björnson,
De-acolo unde,-n loc de soare
Si caldura,
Infriguratii cer... Literatura...


Si m-a convins c-acolo-i mult mai bine
Decat in tara unde cresc smochine,
Curmale, portocale si lamai,
Si din compartimentul meu de clasa I
M-am coborat ca un copil cuminte
Si m-am intors cu Iarna-n Bucuresti...
O! Tu, sfatuitoarea mea de azi-nainte,
Ce mare esti,
Ce buna esti,
Ce calda esti!...




Autor: Ion Minulescu
Poezia DE VORBA CU IARNA de Ion Minulescu

[hano]

una dintre preferatele mele....atunci cand mai am imp de citit

Asculta!...
Nisipul aleii,
Trosneste ca focul din vatra,
Si treptele scarii de piatra
Saruta pantofii femeii
Ce bate grabita la poarta
Cu degete-absente de statuie sparta...
Priveste!...
Tacerea coboara-n spirale
Rotunde si-ovale,
Ca niste confeti de-aceeasi coloare...
Aleea-i o strada cu doua canale
In loc de trotuare,
Castanii par maturi proptite de zid,
Iar scara de piatra (in loc sa se urce)
Coboara cu treptele-n vid...
Priveste si-asculta —
Ce liniste goala...
Solemna...
Si muta!...
. . . . . . . . . . .
Desteapta-te, frate, si nu mai visa,


C-afara nu-i nimeni —
Nimic din ce-ai vrea
O data macar sa mai fie...
E numai femeia din fotografie,
O mapa cu “lied!-uri de Grieg pe pian
Si fumul ce urca din pipa-n tavan...

Autor: Ion Minulescu
Poezia NIHIL de Ion Minulescu

[wildspirit]

Desteapta-te, frate, si nu mai visa,

C-afara nu-i nimeni —
Nimic din ce-ai vrea

Versurile astea..chiar imi spun ceva acum..
Mersi de poezii hano.

[wildspirit]

Eminescu..

Ah, mierea buzei tale

Ah, mierea buzei tale am gustat-o,
A buzei tale coapte, amorul meu;
Zăpada sânului eu am furat-o,
De ea mi-am răcorit suflarea eu;
Ah, unde eşti, demonico, curato,
Ah, unde eşti să mor la sânul tău!

Ce sunt eu azi? o frunză, o nimică.
Şi-mi pare că am fost un împărat;
Simţirea care sufletu-mi despică
E ca şi când o lume mi-a furat;
Ah, mierea buzei tale, păsărică,
Am nebunit de când o am gustat!

Ah, cum nu eşti, să-ţi mistuiesc viaţa,
Să-ţi beau tot sufletul din gura ta,
Să-ţi sorb lumina pân- ce-or fi de gheaţă
Frumoşii-ţi ochi să-ţi devastez aşa
Tot ce tu ai frumos… o, mă învaţă
Să te ucid cu respirarea mea!

Să murim amândoi… La ce trăiesc eu,
La ce trăieşti tu pe a lumii spume?
Sărmane inimi închegate-n vreme,
Sărmane patimi aruncate-n lume;
Ah, să murim, nu plânge, nu te teme.
Că undeva s-afla al nostru nume!

Încet, încet … să ne culcăm în raclă,
Încet de pe pământ ne-om furişa.
O, stinge a privirei tale faclă,
Închide ochii tăi… aşa, aşa;
Ce bine e să dormi adânc în raclă,
Să dormi adânc, să nu mai ştii ceva.

Iubito, vremea-n loc să steie,
Să stingă universu-ntreg în noi:
O rază încă, încă o scânteie,
Ş-apoi dispare tot… ş-apoi, ş-apoi
Simt încă gândul tău iubit, femeie,
Ş-apoi nu vom mai fi nimic… noi doi.

...

[hano]

cu placere...asta e latura mea cea pesimista

[wildspirit]

E bine sa o ai si pe asta..cu siguranta

[hano]

dar sa nu te domine sau sa te conduca

[wildspirit]

Ana Blandiana - Cine Dintre Noi
Cand pleci
Nu stiu care dintre noi doi a plecat,
Cand intind mana
Nu stiu daca nu ma caut
Pe mine,
Cand iti spun: te iubesc,
Nu stiu daca nu mie imi spun
Si mi se face rusine.
Odinioara
Stiam cum arati,
Erai
Nespus de inalt si de subtire,
Stiam de unde-ncepi
Si unde ma sfarsesc,
Iti gaseam usor
Buzele, gatul,
Clavicula dulce,
Umarul copilaresc.
De mult, imi amintesc,
Eram doi,
tin minte cum ne tineam de mana...
Cine-a fost infrant dintre noi?
Cine-a putut sa ramana?
Singurul trup este al tau
Sau al meu?
Si mi-e atat de dor
De cine?
Numai tacand,
Cu ochii-nchisi, cu dintii stransi,
Mai pot sa te distrug
Cu greu
In mine..

[wildspirit]

 DE DRAGOSte

Nu ma lasa, aseaza-mi-te-alaturi
Si tine-mi capul strans sa nu tresar
Cand somnul bont la care-s condamnata
Se-ascute, rasucindu-se-n cosmar;
Cuprinde-mi tamplele in palme-asa
Cum tii sa nu se verse un potir
Si pune-ti gura peste gura mea:
Inspira tipatul care-l expir,
Sa nu se-auda hohotul de plans
Ce-si hotaraste trupul meu contur;
Imbratiseaza-ma sa nu ma smulga
Valul de spaima care creste-n jur
Si duce totul, si in urma lui
Ramane doar moloz si ghilimele,
Si se chircesc bolnave si se sting
Si soarele si celelalte stele...

ana blandiana

[silviu stoica]

Ce repede ati trecut de Minulescu. Caci invatamantul romanesc e bun sa te c... in el, conform spuselor lui Bendeac :
10 motive pentru care sistemul de invatamant e bun sa te c..ci
in el - Mihai Bendeac


> 1.Pentru ca nu ne lasa in 12 ani de scoala sa ne uitam la
> harta!Hai recunoasteti ca ati trait vreme indelungata
> inoculati cu ideea ca "suntem o tara
> mica,saraca…" .Eu m-am uitat la harta!Fratilor!Suntem
> mai mari decat Ungaria,Olanda,Bulgaria,Cehia…
>
> 2.Pentru ca balada noastra nationala este despre doi
> ciobani care vor sa omoare al treilea cioban ca are oi mai
> multe mandre si cornute. (as zice si futute dar ma abtin!)
> Pe cioban il anunta o mioara ca astia vor sa-l beleasca si
> el se apuca sa dea directive despre cum sa fie inmormantat:
> cu fluierase la cap.
>
> 3.Pentru ca la scoala inca mai cautam
> metafore,alegorii,influente shopenhauriene etc in
> "Somnoroase pasarele" fara sa-si asume nimeni de
> atata amar de vreme sa apara in fata oamenilor si sa urle :
> "E o poezioara pentru copii,idiotilor!"
>
> 4.Pentru ca in Scrisoarea a treia este surprinsa esenta
> conducatorilor acestei tari : "Eu imi apar saracia si
> nevoile si neamul". Deci nu incerc sa le rezolv! LE
> APAR!
>
> 5.Pentru ca,desi am fost la uman si n-am avut mari tangente
> cu matematica,nimeni nu mi-a explicat care-i treaba cu
> axioma si teorema.Axioma e o teorema care nu trebuie
> demonstrata pentru ca e de la sine inteles ca adevarata.Dar
> daca eu demonstrez teoria lui Pitagora de exemplu,nu o
> transform in axioma?Deci aia din generatia urmatoarea nu mai
> trebuie s-o demonstreze!
>
> 6.Pentru ca la romana elevii citesc comentarii in loc de
> carti.
>
> 7.Pentru ca scoala te invata sa urasti poezia.Nimeni nu
> citeste o poezie in scoala.Poezia e desfacuta ca o ecuatie
> de gradul trei din care se extrag figuri de
> stil,epitete,metafore,hiperbole, c***t faramitat…Bai
> dobitocilor!Poezia inseamna altceva pentru fiecare dintre
> noi!Poezia se trece prin suflet nu prin matematica!
>
> 8.Pentru ca elevii isi iau scutiri de la sport si ajung la
> 30 de ani niste relicve dizgratioase iar fetelor le curg
> suncile pe langa pantaloni.
>
> 9.Pentru ca la istorie sau geografie te invata niste date
> pe care le uiti a doua zi dupa teza.ISTORIA E O
> POVESTE!!!!!!!!Cea mai fascinanta poveste!!!Are
> crime,intriga politista,
> dragoste,aventuri,politica,razboi,cancan etc…Iar geografia
> nu o poti invata decat de pe National Geographic.
>
> 10.Pentru ca TOATA LUMEA studiaza gramatica limbii latine
> desi nu stapanesc nici gramatica limbii romane.

[silviu stoica]

Minulescu :
Romanţă fără muzică

În seara când ne-om întâlni -
Căci va veni şi seara-aceea -
În seara-aceea voi aprinde trei candelabre de argint
Şi-ţi voi citi
Capitole din epopeea
Amantelor din Siracuza,
Citera,
Lesbos
Şi Corint...
Şi-n seara când ne-om întâlni
Te-oi întreba,
Ca şi pe multele pe care le-am întrebat 'naintea ta:
- Voieşti sau nu să fii a mea?

În seara când ne vom iubi -
Căci va veni şi seara-aceea -
În pat vom presăra buchete de trandafiri şi chiparoasă
Ne vom închide-apoi în casă
Şi vom zvârli în stradă cheia...
Şi-n seaca când ne vom iubi
Te-oi întreba,
Ca şi pe multele pe care le-am întrebat 'naintea ta:
- Voieşti să nu mai fii a mea?...

Şi-n seara când ne-om despărţi -
Căci va veni şi seara-aceea -
Vom stinge flăcările-albastre din candelabrele de argint,
Iar florile de chiparoasă şi trandafirii-i vom presa
În cartea roză-a epopeii
Amantelor din Siracuza,
Citera,
Lesbos
Şi Corint...
Şi-n seara când ne-om despărţi
Te voi ruga,
Ca şi pe multele pe care le-am sfătuit 'naintea ta:
- Să-ţi aminteşti c-ai fost şi-a mea!...

[silviu stoica]

Ion Minulescu - Romanta policroma
 
Nu-i cer nimic...
Si totusi, daca-ar vrea -
O, dac-ar vrea sa-mi dea ce nu-i cer inca -
Ar face dintr-un lac o Marmara,
Si dintr-un melc, un Sfinx sapat in stanca.
Nu-i cer nimic...
Dar daca-ar fi sa-i cer
Ce-as vrea sa am si ce-ar putea sa-mi dea,
As picura-ntr-o cupa cu eter
Morfina
Si i-as cere-apoi asa:

Da-mi tot ce crezi ca nu se poate da,
Da-mi calmul blond al soarelui polar,
Da-mi primul crepuscul pe Golgota
Si primul armistitiu planetar.

Da-mi paradoxul frumusetii tale,
Da-mi prorocirea viselor rebele,
Da-mi resemnarea strofelor banale
Si controversa versurilor mele.

Da-mi A.B.C. al vietii subterane,
Da-mi simfonia flautelor mute,
Da-mi talmacirea buzelor profane
 

Si rebusul icoanelor tacute.

Da-mi pretul primei victime-a femeii,
Da-mi simbolul opalului si-agatei,
Da-mi ritmu-nveninat al Salomeii
Si tusea-n fa minor a Traviatei.

Da-mi Spleen-ul calatorilor pe apa,
Da-mi spectrul verde-al zilelor de-apoi,
Da-mi gravitatea mortilor spre groapa
Si comicul funebrului convoi.

Da-mi tot ce-n prima clipa risipesti,
Si tot ce-n clipa ultima aduni.
Da-mi fastul siluetelor regesti
Si perspectiva casei de nebuni...

Nu-i cer nimic.
Si totusi, daca-ar vrea -
O, daca-ar vrea sa-mi dea ce nu-i cer inca! -
Ar face dintr-un lac o Marmara
Si dintr-un melc, un Sfinx sapat in stanca.
 

[black mamba]

mie imi place, orice ar spune lumea, Adrian Paunescu, si nu numai...dar la el m-am dus prima data cu gandul..

Hmmm... da!... 

Iertările - Adrian Paunescu

tu să mă ierţi de tot ce mi se-ntâmplă
că ochii mei sunt când senini când verzi
că port ninsori sau port noroi pe tâmplă
ai să mă ierţi altfel ai să mă pierzi

văd lumea prin lunete măritoare
şi vad grădini cu arme mari de foc
sub mâna mea deja planeta moare
şi în urechi am continentul rock

ai să ma ierţi că sunt labilitate
că trec peste extreme fulgerând
ai să mă ierţi preablânda mea de toate
eu sunt nemuritorul tău de rând

ai să ma ierţi că nu pot fără tine
şi dacă n-ai să poţi şi n-ai să poţi
mie pierzându-te-mi va fi mai bine
eu tristul cel mai liber dintre toţi

şi cum se-ntâmplă moartea să le spele
pe toate-nobilându-le fictiv
ai să te-apleci deasupra morţii mele
şi tot ai să mă ierţi definitiv

ai să mă ierţi în fiecare noapte
şi-am să te mint în fiecare zi
şi cât putea-va sufletul să rabde
cu cât îţi voi greşi te voi iubi

[black mamba]

Poezie argotica

Balada motanului - Nichita Stanescu

Motan m-aş fi dorit să fiu
cu coada-n sus, cu blana-n dungi,
cu gheare şi musteţe lungi,
c-un ochi verzui şi-un ochi căprui.

La ora când târâş-grăpiş
zăpada nopţii se adună
eu, cocoţat pe-acoperiş,
să urlu a pustiu la lună.

Şi-atuncea, şapte gospodine
să dea cu bolovani în mine
şi să mă-njure surd, de Domnul,
că le-am stricat, urlând, tot somnul.

De sus, din vârful săptămânii,
să le rânjesc urlat, scârbos:
iubesc doar locul nu stăpânii,
precum fac câinii pentr-un os.

Şi iarăşi şapte gospodine
să dea cu bolovani în mine,
iar eu să urlu, urlu-ntruna
atât cât n-o apune luna.

Motan m-aş fi dorit să fiu
cu coada-n sus, cu blana-n dungi,
cu gheare şi musteţe lungi
c-un ochi verzui şi-un ochi căprui.

Când zorii ziua o deznoadă
să mă tot duc, să mă tot duc
şi tinicheaua prinsă-n coadă
s-o zdrăngănesc pe străzi, năuc.

Jegos şi obosit, apoi,
cu maţele în liturghie,
să mă adun, să mă-ncovoi
prin albiturile-n frânghie.

Ca-n faţa unui şobolan
spinarea să mi-o fac colan
să scuip, să scuip şi-n urmă iar
hai-hui să plec pe străzi, hoinar.

Pisicile de prin vecini
să le gonesc pe la pricini,
să-mi fete fiecare-un pui
c-un ochi verzui şi-un ochi căprui.

Iar când o fi uitat să mor
la cârciuma din mahala
sorbită-n calea pumnilor
posircă acră viu să stea.

"Hei... viaţă, viaţă... ieşi din cort
hai, pune-mi-te iar pe danţ...
te uită... zace colo-n şanţ
motanul mort, motanul mort..."

11 august 1955

[black mamba]

Minciunile - Adrian Păunescu


Dar, hai, să ne spunem minciuni importante,
Dar, hai, să ne spunem minciuni şi mai mici,
Aşa cum amanţii le mint pe amante
Şi ele îi mint pe pământ pe aici.

Dar, hai, să ne spunem cu patos braşoave,
Dar, hai, să vedem cine minte mai mult,
Ascultă delirul consoanelor grave,
Cum şi eu minciunile tale le-ascult.

E foarte frumoasă, e foarte frumoasă
Minciuna aceasta pe care mi-o spui,
Aşa că, te rog, şi pe mine mă lasă
Să palavrăgesc doar ce nu-i, doar ce nu-i.

Concurs de minciuni la echipe şi solo
Şi ies campioni mincinoşii cei mari,
Dar, dragă Păcală, tu ce faci acolo?
În campionate de ce nu apari?

Se minte cum nu s-a minţit niciodată,
E multă minciună la noi pe pământ,
Sunt false recursuri şi nu-i judecată,
Balanţa cea veche-a dreptăţii s-a frânt.

Dar, hai, să minţim fără nici o ruşine,
Dar, hai, să minţim în direct şi-n răspăr,
Că poate prin rău vom ajunge la bine,
Minciuna supremă va fi adevăr.

1984