Nu cumva gresim?

[Ringo]

2 dresori! Maysa tu razi de noi!

[Ringo]

De dresat trebuie dresati cumva pentru ca aseara, de pilda, Lady mi-a facut maniuchiura! Mi-a apucat ,,gushulita" cu tot cu unghii!

[M_Luiza]

2 dresori! Maysa tu razi de noi!

nu serios cineva ar putea lucra nu neaparat tot dresor .. in acelas timp /sau cainii separati adica luati pe rand la dresat chiar in zile diferite fara sa fie prezent acolo unul din ei  ca sa nu distraga atentia celuilalt .. + ca un caine invata  diferit fata de un  alt caine  si de aceea e mai bine sa aibe  fiecare sedinta lui de dresaj...   bafta .. sa ne tii la curent cu ce anume ai decis si de cum vor merge lucrurile .. ai gasit dresor ai luat contact cu cineva  ..? in ce stadiu esti? sau doar ai vrea dar nu esti decisa??? 

[crb]

... Bine, noi nu vrem sa le dresam pentru expozitii, ci pentru noi.

Dresajul de disciplina s-ar impune oricum,..fie ca, catelul este "pet" sau "de show" ...

Dresajul de expo nu e f dificil,...e vorba de mers inainte, la pas si trap..asezat in pozitia de prezentare, prezentare dantura....nu in aceasta ordine,..asta pentru clasele pina la 24 de luni...pentru prezenta in expo e primordiala existenta pedigree-ului...

In alta ordine de idei (si spun asta fara nici o rautate sau alte ganduri ascunse),... prezentarea la expo imbogateste cultura chinologica si umana mai muuult decat sute de ore petrecute oe I-net sau forumuri...e adevarat cu conditia indeplinirii conditiilor de mai sus...pedigree,..dresaj de ring (pe linga dresajul de disciplina,..cel de ring este, relativ, mai usor,..)..dresaj de disciplina,..si de aici nu mai e decat un pas examenul de munca si selectia..astfel incat fiecare cg din RO sa fie "recomandat" sau nu pentru reproductie....si toate astea fara ca rezultatele din expo sau "recomandarea" pentru monta sa schimbe cu ceva atitudinea noastra fata de companonii nostri..asa ar trebui privite lucrurile,...parerea mea

[Ringo]

De unde dresor in Focsani, Maysa? Singurul este la padocul politiei si este mai tot timpul pe la cursuri, intalniri profesionale, etc.  Doar ce voi reusi eu sa fac mizand pe dorinta de a ne face pe plac a CG si pe speranta ca cineva, undeva ma iubeste si imi va da si mie niste timp liber ca sa ma ocup putin de ei.

[crb]

De unde dresor in Focsani, Maysa? Singurul este la padocul politiei si este mai tot timpul pe la cursuri, intalniri profesionale, etc.  Doar ce voi reusi eu sa fac mizand pe dorinta de a ne face pe plac a CG si pe speranta ca cineva, undeva ma iubeste si imi va da si mie niste timp liber ca sa ma ocup putin de ei.

...in masura in care vrei si poti,..gasesti ... la Galati (mai aproape de Focsani nu cunosc)!...lasi cainele in pensiune,..spui omului ce iti doresti sa stie cainele,..ti-l evalueaza,....stabiliti conditiile,..si asta e ! 

[Ringo]

Ba, am incercat, dar, cica, era prea tarziu. Ca, dupa ce trec de vartsa de un an nu mai este posibil. O fi corecta informatia pe care am primit-o?
Oricum tinerii mei CG au plecat spre patru ani, de-acum!

[crb]

...e intr-adevar mai greu cu caini adulti, sariti bine de 2 ani... mai departe nu stiu ce sa iti spun, sorry...

[Luna_Mina]

CRB, ai foarte mare dreptate in ceea ce spui, legat de dresaj si participarea in expozitii.
Ne-am dorit enorm de mult sa ajungem la Craiova la CNCG sa vedem si noi cu ce se mananca, insa pur si simplu nu am avut cum, desi era foarte aproape de noi.

[wildspirit]

Citind povestea ta mi-au dat lacrimile...e uimitor cat de mare poate fi iubirea intre stapan si caine

[Ringo]

Dragii mei,

Domnul are grija sa nu ma plictisesc. Daca cu Ax si Lady am obtinut un sezi, oarecum in coada (adica  stau mai mult in coada decat in sezut) si par mai putin agresivi in afectiunea lor, reala, pentru mine, iata ca  dupa Killer (un chihuahua daruit de fiica mea), m-am procopsit (autor fiul meu) si cu un caniche pitic de 8 luni, negru-smoala pe care il cheama Yuki (in japoneza - alb, zapada). Cum Yuki nu a fost dresat de fostii stapani ca trebuie sa-si rezolve problemele, afara, - imi revine mie acest rol. Asa ca, vreau-nu-vreau, am-timp-nu-am-timp, eu cobor cu tanarul caniche in gradina. Numai ca aceasta coborare se face de la etaj la parter pe niste scari ce au pe margine, ghivece cu flori si NICIODATA nu mi-as fi imaginat ca Yuki in zburdalnicia lui, va aluneca pe gresie si de aici va ajunge la parter... zburand.

Sunt convinsa ca intelegeti (daca inchideti ochii si va ganditi ca era cainele voastru) ce a fost in inima mea, cand, din pragul usii, l-am vazut pe animalut, incercand inca sa se agate cu gherutele de marginea superioara a scarii, sperand ca nu va ajunge jos. Am ajuns la doua secunde dupa bufnitura, jos. Era un ghemotoc negru, cret, tremurand si incercand sa se ridice. Toate scenariile lumii, in materie de caini, au fost in inima mea. Cel mai grav pronostic: pareza! Am simtit ca ma sfarsesc...

L-am dus la medic, i-a facut ecografie si rezultat: nu are nimic intern. I-a facut o injectie antistress (apropos, ce este aceasta injectie, - un sedativ?) si am plecat cu el la radiografie. Nimic! A dormit cateva ore bune si ades il controlam sa vad daca mai traieste pentru ca nu il vedeam respirand. Spre seara, surpriza! Yuki s-a trezit de parca nu se intamplase nimic, vioi, cu pofta de mancare si la fel de jucaus cum il stiam.
Nu am mai indraznit sa il las sa coboare el scarile, de teama sa nu se repete accidentul, asa ca l-am dus in brate pana in gradina.
A doua zi, in zona periculoasa am prins niste policarbonat. Scara arata ca naiba, numai scara eleganta nu mai este ea, dar ce sa fac? Asta este!

Ma gandesc uneori ca exista sigur un Dumnezeu al cainilor si acum cand scriu aceste randuri ii multumesc in gand.